Scurte rime înamorate - 520

Fluier

Mi-am ridicat pleoapele

ca să-ți aud vorbele,

mi-am înălțat mâinile 

ca să te văd,

mi-am făcut inima să tacă

ca să-ți pot vorbi.

Dar inima-mi se înnodase

adânc în spirală:

n-am mai putut auzi.

Corneele au devenit mate:

n-am mai putut vorbi.

Mâinile mi se contopiseră

în mii de crengi de degete

cu degete de degete:

n-am mai putut vedea!

Tu plângi, să îți dau inima,

Un nod la batistă.

***

Ochi

Mici și reci priveau în zare...

Crinii din zăpezi căprui jucau dragostea-n văpaie,

Foc și soare - depărtare;

Raze negre de lumină în vâltoarea colorată

Se roteau în focuri mari.

Lacrimi palide deodată lunecă de pe cristalul

De lumină-ntunecată.

Bucuria galbenă sau tristețea cenușie 

Se reflectă laolaltă 

În doi ochi, și mici, și gri.

***

Vișina

A răscolit-o un strop de viață

din morman;

s-a înroșit într-o culoare

la rangul de tiran

Acum e vie, îmbujorată viu

din viață aprinsă!

Înconjurată de lumină, ea s-adapă 

din izvor;

e născută, e creată de natură 

din amor.